Poezia mea

In campia de aluni se astern trei purici, unul mai diferit decat celalalt, dar unul este mai special si mai cinic de fel. Se facea ca parintele puricilor este pe patul de moarte, si acum frati purici se gandesc, care mai de care la aliante, miscari de interese etc… . Intre timp ce sa intamplat, fratii purici sau certat, si bineinteles ca toate aliantele sau destramat. Fiecare frate si-au ales cate o culoare sa ii reprezinte, pe rand cum urmeaza, Galben, Rosu si Portocaliu. Jocul abia a inceput, fratele Portocaliu este mai mare si mai vorbaret, tupeist si fara scrupule, cel rosu mai diplomat dar intotdeauna il asculta pe cel mai puternic, iar cel galben un fiu ratacit in lumea intereselor si propagandelor de prost gust.
Intr`un final tatal puricilor sa decis ca cei trei fii ai lui sa intre in competitia cea mare. Asadar, toata populatia puricilor va trebui sa aleaga un singur fiu purice(asa cam cum este la noi in tara, lumea vine si voteaza un candidat al unui partid.).
Si campania a inceput!
Si s-a terminat!
Puricii au murit(populatia adica!)
Fratii purici au plecat; Fratele portocaliu, in Mozambic, Fratele Rosu in congo iar Fratele Galben, saracu frate galben, e pe drumuri…. drumurile prafului de prin Africa.

Alexandru Belei 30.09.2009

Sa fi fost o data, ca nici o data, o gargarita… , una rosie si zglobie, cum de nu ai mai vazut una ca ea. Putea fi chiar regina gargaritelor din lumea intreaga! asa frumoasa si plina de energie de nemaivazut asa era.
Intr-o dupa-amiaza superba si calduroasa, gargarita zboara peste marile gradini ale satului in care locuieste. Un satuc superb, unde casele sunt viu colorate, au gradini cu fel de fel de pomisori fructiferi, floricele din cele de soi, trandafiri, gladiole, bujori si multe altele. Zburand din floare in floare culegand roua, intalneste un vechi prieten pe care nu il mai vazuse de foarte mult timp.
Gargarita – Bondarule! ce mai faci vechi prieten.
Bondarul – Ooo! bine te revad frumoasa gargarita. Esti la fel de frumoasa ca atunci cand ne-am cunoscut!
Gargarita – Multumesc pentru complimente bondarule, nici tu nu esti mai departe de adevar. La fel de lenes ca inainte, si la fel de viu colora. Iti merge bine observ.
Bondarul – Ehhh… viata merge inainte, colegele mele albinutele, ma mai pun la treaba din cand in cand, in resst primesc mancare la discretie.
Gargarita – Foarte bine bondarule, ma bucur ca te-am revazut. Ai grija de tine, sper sa ne revedem curand.
Gargarita isi i-a zborul catre gradina gradinilor din zona. O gradina superba, imensa, pe langa maretia sa in centrul gradinii se afla un lac. Lacul adaposteste si el multi pesti, cum ar fi carasi, crapi, bibani, obleti, salonte si bine inteles REGINA BALTII. Gargarita da un ocol lacului, sa observe putin agitatia din jur. Gargarita aterizeaza pe un plaur de nufar. O broscuta ii tine companie cu un cantec vechi numai de ea stiuta. Gargarita asculta in tacere si asteapta terminarea cantecelului. Intr-un sfarsit broscuta termina recitalul de soprana.